|
|
Catedrala din Palma de Malorca, Spania Catedrala din Palma de Malorca, Spania, cunoscuta intre locuitori cu numele de Seo, a fost construita pe locul unei foste moschei arabe, urma unei promisiuni a lui Jaime I. Intr-o noapte a
anului 1229, in timp ce Jaime I al Catalonia se indrepta spre Malorca (spre a o
recuceri), flota sa a fost cuprinsa de o mare furtuna. Chiar in acel moment,
acesta a jurat Fecioarei Maria ca daca il va ajuta sa scape cu viata din
teribila furtuna, va ridica o biserica in cinstea ei. Imediat ce furtuna s-a
termiat si a vazut ca atat el cat si intregul echipaj este in siguranta, s-a
apucat de proiectul viitoarei biserici. La scurt timp dupa cucerirea insulei Malorca, in 1230, au inceput lucrarile la catedrala care va fi terminata abia in anul 1601. Facuta din piatra
galbena din carierele de la Santanyi, aceasta urmeaza stilul gotic francez,
atingand urmatoarele dimensiuni: lungime este de 121 de metri, latimea este de
55 de metri, iar inaltimea este de 44 de metri (clopotnita are 52 de metri). Nava centrala a bisericii este inconjurata de o multime de coloane si spire, in spatele carora se afla peretii si absida intarita cu un rand duble de arce. Clopotnita, inca neterminata, are o inaltime de 52 de metri prezentand trei arce specifice. Aceasta poarta noua clopote, cel mai renumit dintre ele fiind cel numit "N'Eloi", avand un diametru de doi metri si o greutate de peste 5.700 de kilograme.
Fatada catedralei, care da spre palatul Almudaina, a picat in timpul cutremurului din anul 1851 fiind ridicata din nou putin mai tarziu. Doar usa apartine erei renascentiste, purtand semnatura lui M. Verger. Reparatiile au
inceput in 1852, fiind cerut si ajutorul Guvernului din Madrid, care a desemnat
pe arhitectul Peyronnet in conducerea proiectului. Astfel, renovarea catedralei
s-a intins intre anii 1903 si 1914. In noiembrie 1899, episcopul din Malorca, Pere Cam Campins, a vizitat Barcelona pentru a cere parerea arhitectului Antoni Gaudi in legatura cu renovarea catedralei. Campins a fost atat de placut surrins de ideile clare ale lui Gaudi, incat, doi ani mai tarziu, in 1901, acesta i-a propus lui Gaudi sa ia conducerea proiectului. Dupa ceteva luni,
Gaudi a prezentat un proiect de renovare cu mai multe puncte, care aveau sa
infrumuseteze mult catedrala. Cele mai importante contributii ale sale sunt
extraordinarul candelabru alaturi de intreaga mobila decorativa cat si
impresionantele vitralii.
Gaudi a abandonat lucrarile la catedrala din Palma in anul 1914 dupa o neintelegere avuta cu cei ce il adusesera, in legatura cu unele detalii ale "Portii Mirador". Fatada catedralei
dinspre port, poarta o alta usa celebra, de factura gotica spaniola. Este
numita "Poarta Mirador" sau "Poarta Marii", si este
lucrarea colectiva a unor artisti ca Pedro de Moret (care a sculptat statuia
"Fecioara cu pruncul" din Muzeul Diocezan) si Juan de Valenciennes
(care a creat "Cina cea de Taina" si "Sfanta Treimi"),
alaturi de alti mari artisti. Un alt artist ce
si-a adus contributia la catedrala este Guillermo Sagrera, care si-a concentrat
toata finetea artei sale in cele doua statui infatisand pe Sfintii Petru si
Pavel, din dreapta si stanga portalului.
Interiorul, foarte aerisit impresioneaza prin imensa scara la care a fost rezlizat. Poarta trei nave asezate pe coloane inalte de 44 de metri si cate opt capele pe lateralele navei. Impresionanta este
maiestroasa "Capela Regala", care este aproape la fel de mare ca
biserica, avand o lungime de 25 de metri si o latime de 16 metri. Altarul central,
sfintit la 1 octombrie 1346, este definit de imensul candelabru de fier forjat,
purtand amprenta lui Antoni Gaudi, fiind un fel de baldachin al acestuia (al
altarului). In spatele sau, se observa 110 strani sculptate in stil gotic si un balcon renascentist lucrat de J. de Salas. In spatele stranilor gotice, putin mai sus, se afla capela Sfintei Treimi, care gazduieste amintirea regilor din Malorca si in special: corpul mumificat al lui Jaime II un mormant gotic din anul 1948 lucrat de catre Federico Mares purtand ramasitele lui Jaime III, ultimul din scurta dar bogata dinastie din Malorca.
Catedrala din
Palma mai gazduieste si alte doua renumite morminte: cel al apiscopului Antonio
Gallina (care a murit in 1375) si Clement VIII (asezat in Capela Pietatii). Gil
Sanchez Munoz, ultimul antipapa de la Avignon, care a fost episcop al Palmei
pana la moartea sa din 1449, este de asemenea inmormantat in catedrala.
Locul unde sunt
pastrate bogatiile artistice si nu numai, se alfa in doua camere special
amenajate in acest scop, dominate de o monumentala usa. Prima camera, purtand
amprenta lui Guillermo Sagrera, este gotica, in timp ce a doua este de factura
baroca. Din multimea obiectelor inestimabile aflate aici, mentionam imensul
chivot de argint placat cu aur, lucrat in stil gotic si cele doua candelabre
baroce din argint cu o greutate de 250 kilograme fiecare. Acestea sunt lucrate
la inceputul secolului XVIII de catre argintarul Juan Matons din Barcelona la
cerinta unui anume Juan Roig. Catedrala din
Palma de Malorca domina intreaga zona a insulei si a portului.
[ sus ] |
