|
|
Hagia Sophia - Istanbul, Turcia Fosta bazilica patriarhala, devenita apoi moschee, astazi muzeu, Hagia Sophia este una dintre cele mai importante structuri construite vreodata in Europa. Ridicata intre 532 - 537 ca biserica, la porunca imparatului bizantin Justinian, avea sa devina unul dintre cele mai importante lacasuri de cult si pret de aproape un mileniu a ramas centrul puterii ortodoxe. Dupa caderea Costantinopolului in 1453, otomanii au transformat biserica in moschee, fiind indepartate clopotele, altarul, iconostasul, icoanele, peretii fiind acoperiti cu frumoase mozaicuri.
Pentru cinci secole fosta biserica a fost principala moschee a Imperiului Otoman, inspirand arhitectural majoritatea lacasurilor de cult construite in Turcia. Abia in 1935 Ataturk a luat o decizie controversata : a inchis moscheea si a transformat-o in muzeu. Nu putini au fost cei care l-au acuzat ca tradeaza istoria Turciei, dar Ataturk a ramas inflexibil. Astazi Hagia Sophia este vizitata in fiecare an de zeci de mii de oameni, de toate credintele. Hagia Sophia (din greacă Αγια Σοφια, Aghia Sophia, "Sfânta Înţelepciune") a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul, Turcia. Prima biserică (basilica) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare, în 325 dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Theodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea şi-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I. Era foarte importantă pentru Ortodoxismul timpuriu şi pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură şi acoperişul sunt de o mare importanţă artistică. Templul însuşi era atât de bine decorat artistic încât se crede că Iustinian ar fi zis Νενίκηκά σε Σολομών (Solomon, te-am depăşit!). Sfânta Sofia este de fapt o basilică cu cupolă; planul bazei fiind tot cel basilical. Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape patrat de 77 x 71,70m). În faţă are un atrium, un exonartex şi un nartex de mici proporţii faţă de restul clădirii. Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semi cupole, şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei. Catedrala era o construcţie remarcabilă, domul este unul dintre cele mai mari, cu doar câţiva centimetri mai mic decât domul Pantheonului. Se spune că slujbele ţinute în Sf. Sofia erau atât de grandioase încât participarea la una din aceste slujbe a determinat delegaţia cneazului Vladimir I să opteze pentru creştinarea ruşilor de către Patriarhia de Constantinopol. Ultima ceremonie creştină a fost ţinută la data de 29 august 1453. În prezent oficialităţi ale Patriarhiei Ecumenice şi ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restiturirea Catedralei Sfânta Sofia către Biserica Ortodoxă. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereţii albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. [ sus ] |
